De cele mai multe ori tindem să considerăm Pământul ca fiind o planetă dominată de apă. Este adevărat, 70% din suprafața sa este acoperită de lacuri, mlaștini, mări și oceane, dar dacă ne-am raporta și la o a treia dimensiune, cea a adâncimii, atunci e posibil să deschidem ușa către o lume ceva mai puțin cunoscută încă, dar cu adevărat spectaculoasă. 97% din spațiul locuibil este ocupat de oceane. Acestea din urmă sunt acum mai afectate ca niciodată din cauza pescuitului excesiv, al poluării cu diferite deșeuri toxice, dar și din cauza pierderii biodiversității, determinată de schimbările climatice. Desigur, întreg oceanul reprezintă un spațiu plin de viață, de la mediul pelagic până la cel bentonic, de la zona fotică la cea afotică, peste tot putând întâlni specii adaptate să trăiască la cele mai mari presiuni și să reziste în cele mai ostile condiții. Dintre acestea, cele mai reprezentative forme de viață sunt recifele de corali, care cresc în jurul insulelor intertropicale, dar și pe întinderea țărmurilor, înconjurate de de lagune maritime cu ape mici și formând în același timp cele mai mari structuri vii de pe Terra. O remarcăm pe cea mai întinsă din lume, Marea Barieră de Corali din apropierea coastei de est a Australiei. Are o lungime de aproximativ 2000 km, fiind formată din colonii întregi de vietăți mici cu un corp moale, acoperite de un înveliș delicat de alge protectoare ce hrănesc coralul cu zaharuri rezultate în urma procesului de fotosinteză. Aceste hotspoturi de biodiversitate reprezintă baza funcționalității mediului. Colțurile și crăpăturile recifului conferă adăpost, dar și vulnerabilitate în fața prădătorilor marini. Mulți dintre acești prădători au rolul de a menține reciful sănătos, cum ar fi peștii-clovn, care se hrănesc cu scheletele coralilor, respectiv rechinii care previn suprapopulările cu pești. Miliarde de schelete coraligene formează reciful a cărui lungime este unică pe glob, dar vulnerabilitatea în fața crizei climatice a ajuns astăzi să pună în pericol însuși viitorul acestor forme de viață. Coralii sunt foarte sensibili la aciditatea apei oceanice, iar în contextul emanării unor cantități mari de gaze cu efect de seră în atmosfera terestră, apa oceanului tinde să devină și mai acidă și mai caldă decât în mod normal. Coralii sunt sensibili la schimbările bruște de temperatură, iar pe fondul intensificării circulației sudice ENSO din Pacificul ecuatorial și de sud-vest, cu cele două faze cunoscute, El Nino și La Nina, siguranța și sustenabilitatea recifelor tropicale sunt puse sub semnul întrebării.
Cu toate acestea, speranță există. Idei noi de conservare și restaurare a barierelor de corali din întreaga lume ne oferă șansa de a combate o parte din repercusiunile negative ale declinului pe care noi înșine l-am provocat. Desigur, pentru un succes garantat, aceste idei inovatoare trebuie să meargă mână în mână cu reducerea poluării și tranziția către o economie sustenabilă.
Bibliografie: Forthergill A., Scholey K., (2019), ,,Our Planet”, Editura Litera, București